marți, 31 august 2010
luni, 30 august 2010
Despre mine
Ma numesc Diana, sunt clasa a VI-a si locuiesc in Galati. Imi place sa vad viata cu alti ochi si din alta perspectiva. Mereu ma simt in alta lume, unde totul pare diferit si unde imaginatia domneste. Cititul este una din pasiunile mele. "Charlie si fabrica de ciocolata" este cartea mea preferata deoarece m-am regasit in ea si am vazut miraculoasa fabrica, unde am mancat ciocolata si unde m-am simtit ca acasa...!
Mike Teavee
Mike Teavee era un baiat obsedat de tehnologie, in special de jocurile video. Lui nu-i placea ciocolata. De fapt, era un monstru care nu stia decat sa distruga. Nu s-a bucurat cand a vazut biletul auriu si nici fabrica de ciocolata nu l-a dat pe spate.
Violet Beauregarde
Violet Beauregarde era o fetita campioana mondiala la mestecat guma si stia ca ea e campioana si ca nimic nu o va impiedica sa castige premiul final. Spre surprinderea ei, nu a fost ea castigatoarea, ci s-a transformat intr-o afina uriasa.
Veruca Salt
Veruca Salt era o fetita rasfatata, care nu aprecia nimic. Parintii ei ii cumparau tot ceea ce isi dorea, dar ea nu le multumea niciodata. Chiar daca acasa avea o multime de animale, voia o veverita dresata a domnului Wonka. Veruca credea ca daca isi doreste ceva, atunci poate avea orice.
Augustus Gloop
Augustus Gloop, un baiat rasfatat din Germania, manca ciocolata in fiecare moment al zilei si era imposibil sa nu gaseasca biletul auriu. Nu stia sa imparta nimic cu nimeni si se considera castigator. Parintii lui aveau bani si ii cumparau mereu ciocolata, dar Augustus nu merita.
Willy Wonka
Willy Wonka era un as in prepararea ciocolatei, plin de idei noi si de creativitate. Inca de la inceput si-a dat seama ca celelalte patru familii erau total diferite fata de cea a lui Charlie. Domnul Wonka era un inventator de elita, care crea noi oportunitati pentru folosirea dulciurilor. Willy era tipul de om inteligent, chiar daca nu se putea abtine sa se mandreasca cu inventiile lui.
Charlie Bucket
Charlie era un baietel obisnuit, care nu era nici mai iute, nici mai puternic, nici mai istet decat alti copii. Familia lui nu era bogata. De fapt, abia avea ce pune pe masa. El era cel mai norocos baiat din lume, dar inca nu stia asta. Dupa multe incercari, Charlie a gasit o sansa de a vedea misterioasa fabrica de ciocolata a lui Willy Wonka:biletul auriu! Spre sfarsitul turului, a aflat ca toata fabrica ii va apartine lui deoarece toti ceilalti copii , care erau rasfatati si necivilizati, cauzasera diferite probleme.
Fantasticul Roald Dahl
Fiind unul dintre cei mai mari povestitori ai secolului al XXI-lea, Roald Dahl a subjugat generatii intregi de copii din toata lumea.Ideile fantastice din cartile sale sunt egalate de evenimentele extraordinare din viata sa.Nu-i era usor sa separe realitatea de imaginatie."Daca nu esti un fel de adult nedezvoltat si nu ai o doza imensa de copilarie ramasa in tine nu cred ca poti reusi asta", a declarat Roald Dahl.Toate povestile sale pentru copii apartin unei moralitati populare cu acceptiune dualista asupra binelui si a raului, dar au si o nota subversiva.Se pozitiona de partea micului copil inconjurat de giganti.Ii numea inamici, desi el insusi era cel mai mare si atunci cand voia, cel mai prietenos dintre toti.Nepotii ii spuneau Mouldy.Era versiunea lor pentru numele sau norvegian, Roald.In fiecare dimineata, statea prin vechiul scaun al mamei sale cu sase creioane americane, proaspat ascutite si surprinzator de tari, gata sa-si compuna ideile in povesti.
A devenit un scriitor pentru copii deoarece venea in fiecare seara si spunea cate o poveste familiei lui. Apoi se ducea in coliba sa si o asternea pe hartie. In casa Dahl era mai bine decat in orice alta casa pentru ca el era un om surprinzator. Ii speria pe copii si le spunea: "In coliba mea sunt lupi si pot fi auziti uneori. Trebuie sa fiti foarte atenti." . Copiii erau speriati de moarte. In cele din urma, i-a invitat inauntru, dar ei nu voiau sa intre.
Roald a facut liste cu cuvinte inventate de el, jucandu-se cu vocabularul pentru "Uriasul prietenos". Spunea: "Daca scrii pentru copii, il prinzi pe strengar de la prima pagina si nu-i mai dai drumul". Dahl a devenit expert in ciocolata in timpul scolii. In anii '30, Cad Bury testa batoanele de ciocolata pe sine si pe prietenii sai, acordandu-le note pana la 10, un obicei pe care l-a pastrat. Festinul oferit de fantasticul domn Fox familiei si prietenilor a devenit o parte din ritualul zilnic al lui Dahl. Statea in capul mesei pe un scaun enorm. E simbolic. Nu era un pedagog grozav, dar daca prindeai repede era destul de bun.
In 1990, Dahl a fost internat in spital pentru leucemie. Dar a fost, dupa spusele sale, "adultul nedezvoltat" pana la sfarsit. Deoarece a insistat sa fumeze unul dintre cele mai mari trabucuri, s-a stins din viata in anul 1990, care, pentru multi, a fost cel mai trist an, pentru ca au pierdut o stea care se inalta la cer si spunea povesti lunii...!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)