Fiind unul dintre cei mai mari povestitori ai secolului al XXI-lea, Roald Dahl a subjugat generatii intregi de copii din toata lumea.Ideile fantastice din cartile sale sunt egalate de evenimentele extraordinare din viata sa.Nu-i era usor sa separe realitatea de imaginatie."Daca nu esti un fel de adult nedezvoltat si nu ai o doza imensa de copilarie ramasa in tine nu cred ca poti reusi asta", a declarat Roald Dahl.Toate povestile sale pentru copii apartin unei moralitati populare cu acceptiune dualista asupra binelui si a raului, dar au si o nota subversiva.Se pozitiona de partea micului copil inconjurat de giganti.Ii numea inamici, desi el insusi era cel mai mare si atunci cand voia, cel mai prietenos dintre toti.Nepotii ii spuneau Mouldy.Era versiunea lor pentru numele sau norvegian, Roald.In fiecare dimineata, statea prin vechiul scaun al mamei sale cu sase creioane americane, proaspat ascutite si surprinzator de tari, gata sa-si compuna ideile in povesti.
A devenit un scriitor pentru copii deoarece venea in fiecare seara si spunea cate o poveste familiei lui. Apoi se ducea in coliba sa si o asternea pe hartie. In casa Dahl era mai bine decat in orice alta casa pentru ca el era un om surprinzator. Ii speria pe copii si le spunea: "In coliba mea sunt lupi si pot fi auziti uneori. Trebuie sa fiti foarte atenti." . Copiii erau speriati de moarte. In cele din urma, i-a invitat inauntru, dar ei nu voiau sa intre.
Roald a facut liste cu cuvinte inventate de el, jucandu-se cu vocabularul pentru "Uriasul prietenos". Spunea: "Daca scrii pentru copii, il prinzi pe strengar de la prima pagina si nu-i mai dai drumul". Dahl a devenit expert in ciocolata in timpul scolii. In anii '30, Cad Bury testa batoanele de ciocolata pe sine si pe prietenii sai, acordandu-le note pana la 10, un obicei pe care l-a pastrat. Festinul oferit de fantasticul domn Fox familiei si prietenilor a devenit o parte din ritualul zilnic al lui Dahl. Statea in capul mesei pe un scaun enorm. E simbolic. Nu era un pedagog grozav, dar daca prindeai repede era destul de bun.
In 1990, Dahl a fost internat in spital pentru leucemie. Dar a fost, dupa spusele sale, "adultul nedezvoltat" pana la sfarsit. Deoarece a insistat sa fumeze unul dintre cele mai mari trabucuri, s-a stins din viata in anul 1990, care, pentru multi, a fost cel mai trist an, pentru ca au pierdut o stea care se inalta la cer si spunea povesti lunii...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu